POSTUL ȘI RUGĂCIUNEA VINDECĂ SI MÂNTUEȘTE.

          Puterea dumnezeească a Domnului vindecă pe un tânăr greu bolnav. Înainte de a-l vindeca El, tatăl copilului aleargă pe la toți mai în urmă vine la sf. Apostoli. Nimeni nu l-a putut ajuta. Oare de ce? Se miră apostolii.
          Domnul Iisus Hristos ne spune dece. Tatălui îi zice:,,O neam necredincios și îndărătnic, până când să mai stau cu voi ca să ajungeți credincioși, până când să mai sufăr necredința voastră?” Iar Apostolilor le răspunde: ,,Voi nu l-ați putut vindeca, pentru necredința voastră”. Domnul spune dar limpede, că dacă vrei să vezi puterea dumnezeească trebue să aibă credință și cei ai casii, cei ai omului, şi ceice sunt puşi de Domnul să lucreze cele sfinte în numele Lui. (Bolnavul. asupra căruia a făcut minunea, nu era cu mintea limpede, ca să se poată spune, că și el trebuia să aibă credință). Şi credința lor să nu aibă loc de îndoială, că de vei avea credință bună, adevărată numai cât o sămânță de muștar, care e foarte mică, ,,nimic nu va fi vouă cu neputință”. Cu toate că tatăl copilului nu avea asemenea credință, fiindcă s’a apropiat de însuși Domnul și L-a rugat, i-a vindecat fiul. Dar ține să ne spună tuturora, că de vrem să mai vedem asemenea minuni se cere post și rugăciune ,,cu acest neam nu iese, afară numai cu rugăciune și cu post”..
          Să mai pomeneşti oamenilor de azi de post şi de rugăciune? Nu e de mult de când au venit la mine nişte oameni dintr’un sat şi mi s’au plâns de preotul lor, că le dă mult canon fiindcă nu mai pot ținea posturile. Postul le pare cel mai greu lucru celor de azi, întru atâta a slăbit dragostea față de  Domnul şi voința de bine a oamenilor. Iar de rugăciune, când îi spovedeşti, adeseori îți spun: ,,N’am putut să mă rog totdeauna, că eram prea ostenit şi m”am culcat şi aşa, iar dimineața sunt atâtea treburi de făcut”. Atunci prin ce se arată, că ai credință? Prin vorbă? Nu. şi prin fapte! Și unele dintre faptele cele mai uşoare, prin care poți arăta credința ta şi pe care le poate face oricine, sunt tocmai rugăciunea şi postul. Şi nu numai prin ele arați credința ta ci aceasta la răndul lor, facândule măresc şi întăresc flacăra credinții din tine. Rugăciunea şi postul sunt ca două aripi, care fâlfâind ridică sufletul până la Dumnezeu, şi la vederea lor satana cu tot neamul său s’ascunde cu cutremur? Pentru aceasta şi cum vedeți la sfatul Domaului, a aşezat biserica noastră posturile cu rugăciunile cele stăruitoare. Dar nu numai pentru folos sufletesc s-au aşezat ele, ci și pentru binele cel mare trupesc. Omul care tine posturile e mai sănătos. Sângele lui se subțiază, se înoieşte se primeneşte, şi prin sânge i se înviorează tot trupul. Câți oameni nu s’au vindecat de boli grele prin post! Viața lui prin aceasta i se lungeşte. Aşa dar pe deoparte se limpezesşte şi întăreşte credința şi voința omului şi ne face mai vrednici înaintea Domnului, pe de alta se îatrama şi înoieşte trupul nostru, înmulțindu-ne bucuria de viață.
          Când eram în parohie am urmărit în protocoalele morților pe o sută de ani în urmă la ce vârată muriau mai mulți oameni? Şi am găsit ceva ce mia dat de gândit, Până către anul 1890 cei mai mulți inşi muriau în vârata dintre 65 şi 90 de ani. După anul 1890 încoace oamenii tot coborau cu vârste, şi către 1914 muriau cei mai mulți între ani 40-45 şi 55 ai vieții. Aşa dară tocmai când omul ar fi să fie mai în putere şi mai de folos! Am căutat să mi lămuresc această schimbare. Și am afat, că de pe la 1890 oamenii au început a merge pria America. Cu această datinele şi rânduelile bisericeşti de acasă au început să fie înlocuite cu altele. Oamenii nu mai țineau posturile cum se cerea şi au inceput să mănânce anul încheiat carne şi mâncăruri cu multă unsoare de porc. Au mai venit pe deasupra spirturile cele tari, beuturile cele multe şi tutunul cel fără măsură, şi toate fac de se ofilesc oamenti înainte de vreme. Când erau iobagi, chinuiți cu lucru mult şi împovărați cu dări neânchipuit de mari, dar tineau tot ce a randuit biserica, oamenii ajungeau vârste frumoase de 70-90 de ani, chiar peste atat iar azi se vaită de stomac da rărunchi şi multe, multe alte neajunsuri şi mor în floarea vieții. Nu vă pare cumva, că acelora le-a ajutat foarte mult la sănătate şi lungirea vietii şi posturile cele aşezate cu mare grije şi rânduiala de către sfinții Părinți?
          Cine se gândeşte la sănătatea lui şi pune legume multe şi de multe feluri şi poame pe iarnă ,- nu se va plânge niciodată că e greu postul şi nici doftorul na va căuta prea des casa lui! – Cine la post va mai adăoga şi rugăciunea, va simți cum i se înmulțeşte binele în casă şi în jurul ei, întocmai cum s’au înmulțit cele 5 pâini şi cei 2 pești prin binecuvântarea Domnului; din casa acestuia a fugit sudalma, beția, desfrâul, cearta, nemulțumirea şi neomenia, şi în locul lor a intrat pacea lui Heistos, a intrat Hristos Iisus, Domnul însuş, ca în casa țăranului din Emaus, acela simte, ca Iisus Hristos Domnul, care s’a dat în mânile oamenilor omorâtori,  a învint şi e cu el şi cu casa lui. Şi de va da vreun năcaz peate el, având credință mai multă decât tatăl copilului din evanghelia de azi, va simți mai repede ca acela bunătatea lui Dumnezeu.
          Domnul să scoată duhul cel rău pe care obiceiurile aduse de prin străini, l-au strecurat în sufletul oamenilor prin aceasta le-a scurtat viața şi le-a umplut-o de chinuri. Dar să lucrați şi voi prin credință să iasa, făcând rugăciune şi ținând post. Şi făcâd aceasta înpliniți şi porunca a doua bisericească care zice. ,,Tine posturile de peate an”.
G M.

Lumina Satelor Nr. 34/1927 pag.3