Evanghelia de Duminecă: „Luminătorul trupului este ochiul“.
«Zis-au Domnul: Luminătorul trupului este ochiul. Deci de va fi ochiul tău curat, tot trupul tău va fi luminat. Iar de va fi ochiul tău rău, tot trupul tău va fi întunecat. Deci, dacă lumina care este întru tine, este întunerec, dar întunerecul cu cât mai mult va fi? Nimenea nu poate sluji la doi domni, că sau pe unul va urî şi pe altul va iubi, sau de unul se va ţinea şi de altul nu va griji; nu puteţi sluji lui Dumnezeu şi Mamonei. Pentru aceasta grăiesc vouă: Nu vă grijiţi cu sufletul vostru ce veţi mânca şi ce veţi bea, nici cu trupul vostru, cu ce vă veţi îmbrăca. Au nu sufletul mai mare este decât hrana şi trupul decât haina?
Căutaţi la pasările cerului, că nici seamănă, nici seceră, nici adună în jitniţe şi Tatăl vostru cel ceresc le hrăneşte pe dănsele. Şi de haină ce vă grijiţi? Socotiţi crinii câmpului cum cresc; nu se ostenesc, nici torc. Iar grăiesc vouă, că nici Solomon, întru toată mărirea sa, nu s’a îmbrăcat ca unul dintr’acestea. Deci, nu vă grijiţizicând: ce vom mânca? sau: ce vom bea? sau cu ce ne vom îmbrăca? Că ştie Tatăl vostru cel ceresc, că trebuinţă aveţi de acestea toate. Căutaţi mai întâi împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea lui, şi acestea toatese vor adauge vouă». (Mateiu 6, 22—33).
Lumina ochilor şi lumina sufletului Cât de scumpi ne sunt ochii şi vederea. Pentru toţi banii şi toate bogăţiile lumii nu ne am da ochii şi vederea. Tot aşa de scumpă trebue să ne fie şi vederea, lumina cea sufletească. Şi lumină noastră cea sufletească aceasta este: «Eu sunt lumina lumii — a zis Isus — tot cela ce vine după mine nu va’umbla în întunerec»… dar noi umblăm în întunerec de păcate şi purtări slabe şi aceasta este o dovadă că ni s’au stricat ochii cei sufleteşti şi vederea cea sufletească. Patimile cele rele şi păcatele sunt tot atâtea boale cari ne strică vederea şi ochii sufletului nostru.
Chipul de mai sus ne arată pe un bolnav de ochi cum îngenunchează înaintea lui Isus şi cere tămăduire. Ingenunchiază şi tu cititorule înaintea lui Isus cu ochii sufletului tău orbiţi de patimi şi cu vederea ta cea sufletească stricată de păcate şi îţi cere deja El tămăduire.
«Nu puteţi sluji la doi domni»..
zice mai departe evanghelie. Dar greşala aceasta este că cei mai mulţi creştini caută să slugiască la doi domni: şi lui Dumnezeu şi lui Mamon. Bagă de seamă, cititorule că şi tu faci aşa de câte ori dimineaţa te închini lui Dumnezeu, dar mai târziu faci închinăciuni şi diavolului cu sudalme şi alte păcate. Şi tu faci aşa de câte ori Dumineca o împărţi în două, adecă înainte de amează te închini cu rugăciuni şi cântări în biserica lui Dumnezeu, dar după ameazi închini cu paharul şi te închini cu beţii şi înjurături în cealaltă biserică, în crâşmă, ca să dai şi dracului partea lui de slujbă. Şi în câte alte feluri slujesc creştini la cei doi domni… mai ales în ziua de azi.
«Căutaţi mai întâi împărăţialui Dumnezeu»
zice mai departe evanghelia, căci dacă veţi căuta pe Dumnezeu şi poruncile Lui, atunci toate lipsurile se vor adaoga vouă. Adevărul din aceste vorbe l-aţi putut băga de seamă şi voi în vieaţa voastră. De câte ori aţi stăruit în rugăciune, aţi fost curaţi în traiul, în purtările şi faptele voastre şi aţi grijit ca aceste purtări să fie şi în casele voastre, aţi văzut că toate ale voastre vă merg înainte cu bine în semnul că aţi căutat mai întâi pe Dumnezeu şi astfel El s’a îngrijit şi de lipsurile voastre. Şi iarăşi de câte ori aţi apucat pe căi rele, de sudalme, beţii, vicleşug şi aţi lăsat să iasă şi din casa voastră cele bune şi să intre cele rele, aţi văzut că şi afacerile voastre merg spre rău în semnul şi mustrarea că n’aţi căutat pe Dumnezeu mai întâi şi aşa nici El nu va sprijinit cu nici un ajutor.
Acest adevăr îl vedem apoi mărit şi în vremile noastre. Vorbele lui Isus: «Căutaţi mai întâi împărăţia lui Dumnezeu» sunt parcă un strigăt de mustrare şi chemare pentru vremurile şi oamenii noştri. De ani de zile s’au slobozit peste noi năcazuri, greutăţi şi frământări din care nu mai putem scăpa şi nu vom putea scăpa până când nu vom căuta mai întâi împărăţia lui Dumnezeu, adecă până când nu ne vom întoarce către Dumnezeu cu purtările noastre. Până când omenirea şi oamenii vor sluji mereu lui Mamona şi vor stărui să lase «Împărăţia lui Dumnezeu» Îndărătul tuturor afacerilor — nici un pas spre linişte şi bine nu vor putea face. Toate frământările, aşteptările şi suspinările oamenilor după vremuri mai bune vor fi zadarnice, până când oamenii nu vor Înţelege glasul şi chemarea blândului Isus: «Căutaţi mai Întâi împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea lui»…
I.Tâlcuitor.
Articol din «Lumina Satelor» 1923 Nr.23 pag.3
