C L E V E T I T O R U L . . .

— „E UN HOŢ ŞI NEGUSTOR AL SATANEI!“…

        „Clevetitorul, bârfitorul, este un hoţi pentrucă ia dela altul ceea ce nu i s’a dat voe să ia, ci el, pe furiş, fură din sufletul aproapelui său şi prelucrând de cele mai multe ori ceiace a furat, aleargă aprins şi nu are tihnă până când n’a cheltuit tot ceea ce a luat. Ieşind în târg, intrând prin case, pe stradă, ba chiar şi în Biserică, clevetitorul îşi desface, şi vinde pe nimic marfa sa, făcându-se astfel negustorul satanei. Şi „cumpărătorii“ nu lipsesc niciodată. Se găsesc oriunde. Şi ce e drept, această marfă e cea mai căutată. Se zice că satana are de pe urma ei un câştig care atârnă foarte greu în vistieria iadului. Pe negustori îi are tocmiţi dintre tot felul de oameni: mari şi mici, bogaţi şi săraci, tineri şi bătrâni, învăţaţi şi neînvăţaţi. Se zice însă că cei mai plăcuţi şi mai harnici negustori ai acestui fel de marfă sunt femeile. Şi se pare că e aşa.“

       Am reprodus cele de mai sus din scrierile unui sfânt părinte pentru ca să servească spre mustrarea şi învăţătura noastră. Şi am făcut-o aceasta pentru motivul că în timpul din urmă am avut multe dureroase ocazii de a ne convinge noi înşine de aceste dureroase adevăruri. Chiar şi între credincioşi, se răspândeşte cumplit, otrava aceasta, „marfa“ aceasta provenită din laboratoarele satanei: clevetirea, vorbirea de rău.

      Pare că nu găseşti cuvinte prin care să-ţi poţi exprima îndeajuns mirarea şi groaza: Cum se poate oare? Credincioşi şi credincioase să se facă, în mijlocul societăţii copiilor lui Dumnezeu, negustori şi negustorese de marfă diavolească, de otravă ucigătoare a sufletelor alese şi scumpe înaintea Domnului?!

       O, clevetitorilor şi clevetitoarelor! Daţi-vă seama de laţul în care aţi fost prinşi de diavolul şi cereţi cu toată stăruinţa ajutorul Domnului ca să scăpaţi cât mai repede din el! Iar dacă aţi scăpat, priveghiaţi şi vă rugaţi ca să nu cădeţi iarăşi!

       Nu mai căutaţi să vă îndreptăţiţi !…

       Nu mai căutaţi să-i daţi alt nume păcatului în care v’aţi lăsat târîţi! Şi mai ales nu mai căutaţi să-l îmbrăcaţi în haina de hârtie colorată a unor falşe îngrijorări despre „bunul mers al lucrării lui Dumnezeu“…

        Dumnezeu nu v’a pus pe voi, clevetitorilor şi clevetitoarelor, priveghetori peste lucrarea Lui, nici judecători, şi judecătoare peste copiii Lui! Altcineva vă îndeamnă să vă luaţi astfel de răspunderi, pentruca apoi să nu aveţi ce răspunde în faţa dreptei judecăţi a lui Dumnezeu când veţi fi judecaţi şi osândiţi la fel cu criminalii, „căci cu ce judecată judecaţi, veţi fi judecaţi şi cu ce măsură măsuraţi, vi se va măsura“ spune lămurit şi categoric Cuvântul lui Dumnezeu. (Matei 7, 2.)

       Tot Cuvântul lui Dumnezeu ne arată însă şi scăparea din această îngrijorătoare situaţie: „Dacă ne-am judeca singuri, nu am fl judecaţi“ (1 Cor. 11, 31.)

       Să ne judecăm deci singuri, sau mai bine şi mai drept spus, să ne lăsăm judecaţi de Cuvântul lui Dumnezeu, care pe atâtea şi atâtea pagini ale Bibliei ne atrage atenţia asupra păcatului vorbirii de rău, a criticilor nedrepte şi a judecăţilor aspre şi ne mustră şi ne îndeamnă să ne ferim de el!

       Să ne lăsăm judecaţi de Cuvântul lui Dumnezeu aici, ca să nu fim judecaţi şi osândiţi dincolo!

       Domnul Isus a spus ucenicilor vorbind despre Iuda: „Unul din voi este un drac* , (în greceşte „diabolos“).

       Este important sâ ştim că în limbă grecească în care s’a scris originalul Noului Testament, în tot locul unde în Noul Testament este scris despre bârfitori, clevetitori, cuvântul grecesc întrebuinţat e tot „diabolos*. Nu există alt cuvânt în Noul Testament pentru clevetitor. Clevetitor şi drac în Cuvântul lui Dumnezeu este tot una. Cuvântul în chestiune al lui Isus s’ar putea traduce tot aşa de bine: „Unul din voi este un clevetitor.* Este tot una cu: „Unul din voi este un drac.” Poate clevetirea a tost cel dintâi păcat al lui Iuda după ce a devenit apostol.

       Clevetirea este aşa dar o lucrare drăcească.

       Să luăm seama !

Eftimia Flnrea

Articol din Calendarul Isus Biruitorul 1948 pag.57