Tată, proslăveşte Numele Tău! Ioan c. 12, v. 28.

Păstorul şi ursul.

       Un păstor се-şi perduse viţelul cel mai frumos, se ruga zicând: Doamne, Dumnezeule, arată-mi pe hoţul viţelului meu şi Duminecă la Biserică îţi voiu aduce jertfă o lumină de cele mari.
       Abia rosti această rugăciune şi deodată apăru hoţul din pădure: un urs mare şi grozav.
       Atotputernice Dumnezeule — se rugă păstorul luându-o la fugă — departă de aici pe acest hoţ şi îţi voiu aduce Duminecă 10 luminări de cele mari.
       Să cerem în rugăciunile noastre »mai ales cele bune şi de folos sufletelor noastre« căci altfel de cereri, dacă nu băgăm bine de seamă, pot fi spre răul nostru plinindu-se cuvintele Scripturii »nu ştiţi ce cereţi«
Articol din Oastea Domnului 1930 Nr.14 pag.4