În ziua când a făcut Dumnezeu pe om, l-a făcut după asemănarea lui Dumnezeu. Facere c. 5, v. 1.
Ridic mâna spre Domnul, Dumnezeul Cel Prea înalt, Ziditorul cerului şi al pământului. Facere c. 14, v. 22.
Cloșca cu puișori ei
Ce predică minunată ne poate fi cloșca cu puișorii ei. Scutul apărarea și odihna puișorilor sub aripile mamei. Când vine primejdia când vine uliul, vrăjmașul cel mare, mama dă semnalul de alarmă. Strigătul acela este un ,,clu-clu” special pe care numai puișori îl înțeleg. E strigarea ,,veniți… veniți căci vine vrăjmașul”. Puii scapă sub aripile mamei. Uliul de multe ori se ia la bătaie cu cloșca. Însă mama își apără puișorii chiar cu prețul vieții sale.
Ce icoană minunată pentru noi în fața vrăjmașului diavol, noi suntem mai slabi ca el. Suntem niște puișori ce avem lipsă de scut și apărare, iar acest scut și apărare sunt aripile Domnului. (Matei 23, 37).
Când trăim o viață cu Domnul, El ne păzește și ne apărâ. Când vine furtuna necazurilor sau când vine vrăjmașul cu ispitele lui, Domnul ne cheamă sub aripile Lui. Ne cheamă printr-un glas special pe care numai copii lui Dumnezeu îl cunosc.
Cloșca de multeori e mai slabă ca uliul, dar vrăjmașul diavol fuge îngrozit când ne vede alergând sub aripile Domnului, sub aripile Cruci.
Câți de puțini sunt însă aceștia! ,,Ierusalime, Ierusalime, de câte ori am vrut să strâng pe copii tăi, cum își strânge găina puii sub aripi și n-ați vrut. Iată vi se lasă casa pustie” (Matei 23, 37). Așa zice Isus către Iudei și așa zice și azi celor ce nu scapă la El. Ce sentință grozavă este aceasta!
,,Ocroteste-mă Doamne la umbra aripilor Tale… acopere-mă și mă ascunde sub aripile Tale până vor trece nenorocirile” (Psalmi 17, 8; PS. 57,1; și 91, 4)
Articol din Lumina Satelor 1929 Nr.25 pag.5
