Doamne, Tu eşti Tatăl nostru; noi suntem lutul, şi Tu olarul, care ne-ai întocmit: Suntem cu toţii lucrarea mâinilor tale. Isaia c. 64, v. 8.
Cele trei chei.
Un vestitor al evangheliei spunea că Domnul Dumnezeu foloseşte trei chei pentru descuierea inimii oamenilor şi trezirea lor din somnul păcatelor.
Cheia cea dintâi este o cheie de argint: predicile ce le aude păcătosul în biserică şi afară de biserică, rugăciunile ce se fac pentru el, chemările ce le aude etc.
Când cheia aceasta nu poate descuia inima, intră în slujbă cheia a doua; o cheie de fier: suferinţele şi încercările.
Când nici aceasta nu poate isprăvi, a treia şi ultima cheie, se apropie de inima omului; aceasta e o cheie de aur: e cheia darului şi harului Duhului Sfânt. Cel ce nici în faţa acestei chei nu cedează, e perdut pentru totdeauna
Trezirea din somn.
Trezirea păcătoşilor s’ar putea asemăna cu trezirea oamenilor din somn. Este om ce se deşteaptă Ia o uşoară chemare sau ciocănire în uşă. Altul abia se trezeşte la zuruiala şi alarma ceasului deşteptător şi iarăşi pe altul trebuie să-l scuturi zdravăn strigându-i: scoală omule!
Este om ce se trezeşte din somnul păcatului îndată ce aude chemarea cea dulce a mântuirii. Este om ce aude îndată glasul Domnului ce bate la uşa inimii sale zicând: »iată stau la uşă şi bat« : (Apocalips 3, 16). Sunt însă alţii pe care numai chemări mai stăruitoare îi pot deştepta şi iarăşi, sunt alţii care se deşteaptă numai când mâna cea nevăzută a lui Dumnezeu îi scutură prin fel de fel de încercări. Pe cari nici mâna aceasta nu-i poate trezi, sunt pe veci perduţi.
Articol din «Oastea Domnului» 1927 Nr.25 pag.2
