Ce dulce-i pacea Ta Iisuse
Ce dulce-i pacea Ta Iisuse
ce-o dai la cei ce Te-au primit,
cu cîtă mîngîiere umpli
truditul suflet chinuit!
Ce-aleasă-i sfînta bucurie
ce-o dai Tu celui întristat,
cu cîtă liniștire umpli
truditul suflet zbuciumat!
Ce fericire faci să vină
în duhul cel nefericit
și ce nădejde-i dai cînd strigă
pierdutul deznădăjduit!
Cum schimbi vieți din temelie
cum nalți pe cei umili și mici,
cum pe disprețuiții lumii
deasupra lumii Tu-i ridici!
Cum dai curaj în focul fricii,
cum pui tărie-n slăbănogi,
cum dai cuvînt la gura mută
și umblet pașilor ologi!
Cum pui credința minunată
în cel ce-a fost un crunt ateu,
cum faci din cel ce-a fost un vameș
un slujitor lui Dumnezeu!
Cum crești iubirea Ta cerească
în duhul plin cîndva de rău
și-l fericești cu-ncredințare
că este-un fiu iubit al Tău!
Încredințarea dulce care
mă face astăzi fericit
și recunoscător Iisuse
să-Ți cînt în veci,
– cît m-ai iubit!
Cîntări Îndepărtate — Fratele Traian Dorz
