Precum vedeţi din evanghelia, Marcu cap. 10 vers 33—45. Isus voibia apostolilor Săi despre patimile şi moartea sa, după care zicea că va urma Învierea şi preamărirea. Dar unii din apostoli nu se puteau desbărăța de credinţa — pe care o avea,” poporul evreesc — că Isus va înfăptui o împărăţie lumească. Gândul acestei împărăţii mari şi puternice, trezit în cei doi apostoli mândria să ceară locuri din frunte în această împărăţie. Faţă cu mândria lor, Isus pune smerenia, învăţându-i că Împărăţia Lui va fi împărăţia smereniei, unde cel mai mare va tiebui să fie slugă tuturor.
Despre împărăţii Iui Dumnezeu, Isus a vorbit de multeori, în multe chipuri. Înaintea Iui Pilat, Isus a zis: «împărăţia mea nu este din lumea aceasta» (loan 18, 36).
Către apostoli a zis odată: «iată împărăţia lui Dumnezeu înlăuntrul vostru» (în inimile voastre) (Luca 17, 21). Altădătă a zis: «iată împărăţia lui Dumnezeu între voi» şi iarăşi în rugăciunea Tatăl nostru ne-a lăsat să ne rugăm să vie împărăţia lui Dumnezeu şi pe pământ, (Mateiu 6, 10), adecă n’a venit încă. S’ar părea că este o contrazicere între aceste învăţături, dar nu este. Aceste; învăţături stau în legătură strânsă unele cu altele. Iată legătura şi înţelesul lor cel adevărat:
Înaintea lui Pilat, Isus a vorbit despre împărăţia cea cerească pe care trebue să o dobândim cu faptele şi purtările noastre cele bune. Înaintea apostolilor, Isus a vorbit despre cum trebue să înfăptuim împărăţia Iui Dumnezeu şi la noi pe pământ. Împărăţia lui Dumnezeu pe pământ e acolo unde domneşte şi stăpâneşte voinţa lui Dumnezeu şi oamenii trăiesc în supunere şi ascultare de Dumnezeu, adecă în dragoste, în pace, în iubire ca nişte fii ai lui Dumnezeu şi fraţi între olaltă. În acest înţeles a zis Isus: «iată împărăţia lui Dumnezeu în mijlocul vostru», adecă, iată voi puteţi înfăptui şi între voi împărăţia lui Dumnezeu.
Dar această Împărăţie nu poate sosi decât atunci când fiecare creştin o primeşte mai întâi în inima iui, adică atunci când omul lasă pe Domnul să se facă Împărat, Stăpân şi Poruncitor în inima lui. Când omul se supune întru toate voinţii Iui Dumnezeu şi trăeşte în ascultare de Dumnezeu, atunci de fapt împărăţia Lui Dumnezeu e în inima lui. Numai astfel, mai mulţi oameni cari au primit împărăţia lui Dumnezeu în inima lor, vor putea înfăptui mai departe şi pe pământ împărăţia Domnului. În acest Înţeles a zis Isus: «iată Împărăţia lui Dumnezeu în inimile voastre».
Dar această împărăţie n’a pătruns în toate inimile — în cele mai multe stăpâneşte «Domnul veacului acestuia» (Corint. 4, 4), diavolul — şi de aceea ne-a lăsat Isus să ne rugăm în Tatăl nostru să vie împărăţia lui Dumnezeu şi la noi pe pământ. Acesta e Înţelesul învăţaturilor Iui Isus despre împărăţia lui Dumnezeu.
Cetitorule Tu te rogi mereu în Tatăl nostru să vie împărăţia lui Dumnezeu pe pământ, dar eu te întreb, cu ce ajuţi tu să poată veni această împărăţie? Ia seama că tu te rogi numai din gură pentru împărăţia lui Dumnezeu, dar cu faptele tale şi cu păcatele tale stai împotriva ei. «lată împărăţia lui Dumnezeu înlăuntul voslru» a zis Isus. Ai tu, cetitorule, această împărăţie în inima ta? Când şi eu, şi tu, când şi vecinul meu şi al tău, când toţi oamenii vom avea şi vom înfăptui această împărăţie a lui Dumnezeu în inimile noastre — atunci, şi numai atunci, va sosi împărăţia lui Dumnezeu şi Ia noi pe pământ.
I. Tâlcuitorl.
Articol din Lumina Satelor 1924 Nr.14 pag.3