Domnul, Dumnezeul cerului şi Dumnezeul pământului. Facere c.24, v.3.

Cum sunt, a se înţelege „cărţile ce se vor deschide
în ziua judecăţii“ (Apocalips 20, 12).

       Scriptura vorbeşte despre o Carte a vieţii. „Şi cărţi s’au deschis în ziua aceea — în ziua Judecăţii — şi s’au judecat morţii din cele scrise în cărţile acelea, după faptele lor“ (Apocalips 20, 12]. Cum e a se închipui acest lucru? Eu mi-L închipui printr’o asemănare.
       În zilele noastre s’a ivit o invenţie nouă; un fel de fotograf care fotografează şi chipuri mişcătoare. Spre pildă. Te apuci dumneata de coasă; fotograful se aşează în faţa d-tale, învârte repede şurubul maşinei şi îţi fotografează toate mişcările pe o făşie lungă de metal subţire ce se chiamă film. Pe urmă ia filmul acesta şi îl duce la cinematograf — în teatrele dela oraşe unde se văd chipuri mişcătoare. Aici, o altă maşină măreşte chipurile şi le trece pe părete să le vadă publicul. În aceste chipuri mişcătoare se vede tot ce face cosaşul. În faţa publicului par’că e aievea un cosaş viu care trăeşte şi coseşte. Numai cât nu poate grăi. E pe cale însă o invenţie cu ajutorul cărei, chipurile vor putea şi grăi. Tot aşa te poate prinde acest fotograf şi chefuind la birt (cum se vede în chipul de jos).
        Dacă omul — acesta neputincios — a ajuns să facă acest lucru, apoi trebue să îngăduim că şi în lumea cea nevăzută a atotputernicului Dumnezeu, va fi un fel de fotograf ceresc care cuprinde toate mişcările noastre, toate faptele noastre, toate vorbele noastre şi toate gândurile noastre. Tot ce facem, tot ce vorbim şi gândim se împrimează într’un film al vieţii noastre. Lucri… te rogi… chefueşti… minţi… furi… înjuri… totul se tipăreşte în clipa aceea în filmul vieţii noastre. Când murim, filmul nostru e gata. El se închide, şi va sta închis până în ziua Judecăţii. Atunci el se va desface şi — ca la cinematograf — el va arăta tot ce am făcut, tot ce am grăit, tot ce am gândit. Totul va arăta acest film în ziua Judecăţii. ne vom vedea noi înşine toată viaţa şi toate faptele noastre. Fiecare om îşi va avea filmul său. În chipul acesta — socot eu — că sunt „cărţile ce se vor deschide în ziua Judecăţii şi morţii vor fi judecaţi după cele scrise în ele“.
       Fratele meu! Cartea vieţii noastre ne-o scriem noi înşine prin viaţa şi faptele noastre. Cum stai tu cu acest scris? — în faţa noastră stă veşnic un fotograf ceresc care prinde toate faptele, toate vorbele şi toate gândurile noastre. Cum stai tu în faţa acestui fotograf ceresc??
Articol din Calendarul Lumina Satelor 1929 pag. 68/69